Cuprins

• Ce este tendinita?
• Care sunt cele mai cunoscute tipuri de tendinite?
• Cauze si factori de risc ai tendinitei
• Semne si simptome ale tendinitei
• Metode de tratament
• Metode de preventie a tendinitei
• Concluzie

Introducere

Ce este tendinita?

Tendinita este o afecțiune în care țesuturile conjunctive dintre mușchi și oase (tendoanele) se inflamează. Deseori cauzată de activități repetitive, tendinita poate fi destul de dureroasă. Aceasta apare cel mai frecvent la nivelul cotului, genunchiului, umărului, șoldului, tendonului lui Ahile și la baza degetului mare, dar poate afecta orice tendon.

Care sunt cele mai cunoscute tipuri de tendinite?

Tendinita umarului

Tendinita umărului este o inflamație a tendonului coafei rotatorilor sau a tendonului bicepsului. Manșonul rotatorilor este format din mușchii și tendoanele de la nivelul umărului tău. Aceștia conectează osul brațului la omoplat.

Leziunea poate varia de la o inflamație ușoară până la o inflamație severă a majorității manșonului tău rotator. Atunci când tendonul coafei rotatorilor se inflamează și se îngroașă, se mai numește și tendinită a coafei rotatorilor. Tendonul coafei rotatorilor poate fi prins sub acoperișul, sau punctul cel mai înalt, al umărului. Acesta se numește acromion și intră în alcătuirea omoplatului. Durerea în cazul tendinitei de coafă a rotatorilor este prezentă în majoritatea cazurilor deasupra umărului și este exacerbată de mișcarea de inchidere la spate a sutienului.

În egală masură tendinita bicipitală este frecvent întalnită și are ca mecanism de declanșare ridicarea de greutăți prea mari sau suprasolicitarea prin mișcări repetive ce activează capatul lung al bicepsului brahial, durerea fiind resimțită pe fața anterioara a umărului.

Tendinita genunchiului (patelara)

Tendinita patelară este o leziune a tendonului care leagă rotula (patela) de tibie. Tendonul patelar lucrează cu mușchii din partea din față a coapsei pentru a extinde genunchiul astfel încât să poți lovi cu piciorul, alerga și sări.

Tendinita rotuliană, cunoscută și sub numele de genunchiul săritorului, este cel mai frecventă la sportivii ale căror sporturi implică sărituri frecvente – cum ar fi baschetul și voleiul. Cu toate acestea, chiar și persoanele care nu participă la sporturi de sărituri pot face tendinită rotuliană.

Pentru majoritatea oamenilor, tratamentul tendinitei patelare începe cu fizioterapie pentru a întinde și întări mușchii din jurul genunchiului.

Tendinita cotului – Cotul tenismenului, Cotul jucătorului de golf

Cotul tenismenului (epicondilita laterală) este o afecțiune dureroasă care apare atunci când tendoanele din regiunea lateral a cotului sunt suprasolicitate, de obicei prin mișcări repetitive ale încheieturii mâinii și ale brațului.

În ciuda numelui său, sportivii nu sunt singurele persoane care dezvoltă cotul tenismenului. Printre persoanele ale căror locuri de muncă prezintă tipurile de mișcări care pot duce la apariția cotului tenismenului se numără instalatorii, zugravii, tâmplarii și măcelarii.

Durerea provocată de cotul tenismenului apare în primul rând acolo unde tendoanele mușchilor antebrațului se atașează de o protuberanță osoasă de pe partea exterioară a cotului. Durerea se poate răspândi, de asemenea, în antebraț și în încheietura mâinii.

Odihna, analgezicele fără prescripție medicală și exercițiul fizic therapeutic ajută adesea la ameliorarea cotului tenismenului. Dacă tratamentele conservatoare nu ajută sau dacă simptomele sunt invalidante, medicul ar putea să îți sugereze o intervenție chirurgicală.

Cotul jucătorului de golf este o afecțiune care provoacă durere în locul în care tendoanele mușchilor antebrațului se atașează la protuberanța osoasă de pe partea interioară a cotului. Durerea se poate răspândi în antebraț și în încheietura mâinii.

Cotul jucătorului de golf este asemănător cotului de tenis, care apare pe partea exterioară a cotului. Nu se limitează la jucătorii de golf. Jucătorii de tenis și alte persoane care își folosesc în mod repetat încheieturile mâinilor sau își strâng degetele pot dezvolta, de asemenea, cotul jucătorului de golf.

Durerea cotului de golfer nu trebuie să te țină departe de terenul de golf sau de activitățile tale preferate. Odihna și un tratament adecvat te pot readuce în ritmul de joc.

Tendinita gleznei (achileana)

Tendinita achileană este o leziune prin suprasolicitare a tendonului lui Ahile, banda de țesut care leagă mușchii gambei din partea din spate a gambei de osul călcâiului.

Tendinita achileană apare cel mai frecvent la alergătorii care au crescut brusc intensitatea sau durata alergărilor sale. Este, de asemenea, frecventă la persoanele de vârstă mijlocie care practică sporturi, cum ar fi tenisul sau baschetul, doar în weekenduri.

Cele mai multe cazuri de tendinită achileană pot fi tratate cu îngrijiri relativ simple, la domiciliu, sub supravegherea unui specialist. Strategiile de autoîngrijire sunt de obicei necesare pentru a preveni episoadele recurente. Cazurile mai grave de tendinită achileană pot duce la fisuri ale tendonului sau chiar rupturi care pot necesita o reparație chirurgicală.

Cauze si factori de risc ai tendinitei

Cauze

Tendinita poate fi cauzată de o leziune bruscă. Cu toate acestea, repetarea aceleiași mișcări de-a lungul timpului este o cauză mult mai frecventă. Cei mai mulți oameni dezvoltă tendinită pentru că locul de muncă sau hobby-urile lor implică mișcări pe care le repetă, la nesfârșit. Acest lucru pune presiune asupra tendoanelor.

A te mișca corect este deosebit de important atunci când trebuie să repeți mișcări pentru sport sau pentru un loc de muncă. Mișcarea incorectă poate supraîncărca tendonul și poate duce la tendinită.

Factori de risc

Factorii de risc pentru dezvoltarea tendinitei includ vârsta, faptul de a avea locuri de muncă care implică efectuarea aceleiași mișcări la nesfârșit, de a face activități fizice cu o formă proastă și de a lua anumite medicamente.

Vârsta

Pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, tendoanele lor devin mai puțin flexibile – ceea ce le face mai ușor de accidentat.

Munca

Tendinita este mai frecventă la persoanele ale căror locuri de muncă implică:

• Mișcări repetate
• Poziții ciudate
• O mulțime de întinderi deasupra capului
• Vibrații
• Mișcări forțate

Activități

Atunci când faceți activități fizice, următoarele pot crește riscul de tendinită:

• Creșterea bruscă a cantității sau a dificultății antrenamentului
• Echipament necorespunzător, cum ar fi pantofii vechi
• Suprafețe dure, cum ar fi podelele din beton sau din sala de sport
• Prea puțin timp de recuperare după o accidentare sau prea puțin timp pentru a te obișnui din nou cu activitatea după o perioadă de pauză
• Postura sau mișcările corpului necorespunzătoare

Stare de sănătate și medicamente

Anumite afecțiuni medicale, cum ar fi diabetul, pot crește riscul de tendinită. Medicamentele care pot crește riscul includ:

• Antibioticele cunoscute sub numele de fluorochinoline
• Corticosteroizi, cum ar fi cortizonul
• Inhibitori de aromatază, utilizați pentru a reduce riscul de cancer de sân

Semne si simptome ale tendinitei

Simptomele tendinitei au tendința de a apărea acolo unde un tendon se atașează de un os. Simptomele includ adesea:

• Durere, adesea descrisă ca o durere surdă, în special atunci când se mișcă membrul sau articulația afectată
• Sensibilitate
• Tumefacție ușoară
• O senzație de scârțâit sau de pocnitură atunci când miști tendonul

Metode de tratament

Medicatie

Medicamentele utilizate pentru tratarea tendinitei includ:

• Analgezice. Aspirina, naproxenul sodic, ibuprofenul sau paracetamolul pot ameliora durerea de tendinită. Unele dintre aceste medicamente pot provoca tulburări de stomac sau probleme renale sau hepatice. Cremele care conțin analgezice pot fi aplicate pe piele. Aceste produse pot ajuta la ameliorarea durerii și pot evita efectele secundare ale administrării acestor medicamente pe cale orală.
• Steroizi. O injecție cu steroizi în jurul unui tendon ar putea ajuta la ameliorarea durerii provocate de tendinită. Aceste injecții nu sunt pentru tendinite care durează mai mult de trei luni. Injecțiile repetate de steroizi pot slăbi un tendon și pot crește riscul de rupere a tendonului.
• Plasmă bogată în trombocite. Acest tratament presupune prelevarea unei mostre din propriul sânge și centrifugarea acestuia pentru a separa trombocitele și alți factori de vindecare. Soluția este apoi injectată în zona de iritație cronică a tendonului. Deși cercetările continuă pentru a găsi cel mai bun mod de utilizare a plasmei bogate în trombocite, aceasta s-a dovedit a fi promițătoare în tratamentul multor afecțiuni cronice ale tendoanelor.

Interventie chirugicala

Dacă tendonul nu se vindecă prin tratament conservator, medicul ortoped poate recomanda o intervenție chirurgicală. O ruptură completă a tendonului și cazurile în care tendonul s-a separat de os nu se vindecă de la sine. În timpul operației de reparare a tendonului, chirurgul coase capetele rupte ale tendonului la loc sau reatașează tendonul la os. Aceasta va fi urmată de săptămâni de repaus pentru a permite tendonului să se vindece complet, iar terapia fizică te va ajuta să restabilești treptat mișcarea în articulația afectată.

Kinetoterapie

Cele mai multe cazuri de tendinită pot fi tratate cu succes prin fizioterapie. S-a demonstrat că întărirea excentrică este foarte eficientă pentru problemele cronice ale tendonului, iar terapia manuală, cum ar fi anumite tipuri de masaj, poate ajuta la promovarea vindecării. Kinetoterapeutul poate sugera chiar utilizarea Dry Needling, care poate ajuta la reducerea tensiunii musculare din jurul tendoanelor implicate.

Dry Needling a primit calificative foarte bune din partea pacienților pentru că ajută la ameliorarea durerilor articulare cronice.

Procedura vizează punctele trigger, determinând contracția și relaxarea mușchilor. Cum funcționează? Specialistul introduce cu grijă un ac subțire ca un fir de păr în mușchi și apoi îl îndepărtează, ceea ce produce un efect stimulativ în interiorul mușchiului – similar acupuncturii, dar acele nu rămân în piele în cazul dry needling.

Pe măsură ce tensiunea musculară este eliberată, este eliberată și presiunea asupra țesuturilor conjunctive aferente. Aceasta include tendoanele care atașează mușchiul la osul adiacent. Durerea și inflamația sunt astfel mult reduse sau eliminate.

Educația este, de asemenea, o parte importantă a tratamentului tendinitei, pentru a corecta mecanica corporală, forma și postura pentru a ajuta la reducerea tensiunii asupra unui tendon este supus la stres din cauza activităților zilnice sau repetitive.

De asemenea, îți recomandăm să incerci si exercitiile dedicate umarului de la RestartiX, care au un grad ridicat de răspuns terapeutic.

Metode de preventie a tendinitei

Pentru a reduce șansele de apariție a tendinitei, trebuie urmate aceste sugestii:

• Mai ușor. Evită activitățile care solicită prea mult tendoanele, mai ales pentru perioade lungi de timp. Dacă simti dureri în timpul unui exercițiu, oprește-te și odihnește-te.
• Mixează. Dacă un exercițiu sau o activitate îți provoacă dureri, încearcă altceva. Antrenamentul încrucișat te poate ajuta să combini exercițiile cu impact ridicat, cum ar fi alergarea, cu exerciții cu impact mai redus, cum ar fi ciclismul sau înotul.
• Îmbunătățește modul în care te miști. Dacă modul în care faci o activitate sau un exercițiu este defectuos, s-ar putea să te predispui la probleme cu tendoanele tale. Ia în considerare posibilitatea de a lua lecții sau de a primi instrucțiuni profesionale atunci când începi un nou sport sau folosești un echipament de exerciții fizice.
• Fă stretching. După exerciții, mobilizează articulațiile în toată gama de mișcare. Cel mai bun moment pentru a te întinde este după exercițiu, când mușchii tăi sunt încălziți.
• Mișca-te corect la locul de muncă. Încearcă să te asiguri că scaunul, tastatura și biroul tău sunt poziționate corect pentru înălțimea ta, lungimea brațelor și sarcinile pe care le faci. Acest lucru te va ajuta să-ți protejezi articulațiile și tendoanele de stres.

Concluzie

Deși tendinita este o afecțiune relativ frecventă, aceasta poate fi prevenită cu ușurință respectând câteva recomandări simple. Variează exercițiile și întinde ușor toți mușchii și tendoanele pe care intenționezi să le antrenezi.

Include în rutina ta exerciții de încălzire și stretchingul. Ca regulă generală, o bună încălzire este de cinci minute pentru fiecare 30 de minute de exerciții planificate. Astfel, o oră pe banda de alergare sau pe aparatul eliptic ar trebui să fie precedată de 10 minute de încălzire. Încearcă să eviți utilizarea repetitivă a aceleiași articulații, odihnind-o atunci când este posibil. Asigura-te că porți încălțăminte adecvată și crește încet sarcina exercițiilor fizice, deoarece o creștere dramatică a utilizării tendonului poate reprezenta un risc semnificativ pentru tendinopatia de suprasolicitare.

Dacă ai nevoie de mai multe sfaturi, nu ezita să iei legătura cu unul dintre specialiștii RestartiX!

Semnat,

M.PT Alexandru Ilie @ RestartiX Center

Expert în Fizioterapie

Bibliografie

• https://www.nhs.uk/conditions/tendonitis/
• https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/tendinitis/symptoms-causes/syc-20378243
• https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/10919-tendinitis
• https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/tendonitis
• https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/patellar-tendinitis/symptoms-causes/syc-20376113
• https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/shoulder-tendonitis
• https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/golfers-elbow/symptoms-causes/syc-20372868
• https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/tennis-elbow/symptoms-causes/syc-20351987